Salutare, din nou!

Într-o eră în care finanțarea tradițională poate fi greu accesibilă, crowdfunding-ul a devenit o soluție inovatoare pentru antreprenori, creatori și chiar cauze sociale.

Prin intermediul platformelor online, oricine poate strânge fonduri de la un număr mare de susținători, fără a apela la bănci sau investitori mari.

Dar, dincolo de entuziasmul generat de această metodă, există și aspecte juridice esențiale de care trebuie să ții cont. În acest articol, vom explora tipurile de crowdfunding, implicațiile legale și bunele practici pentru a derula o campanie de succes.

Definirea noțiunii de Crowdfunding

Simplu pus, ce este Crowdfunding-ul?

În momentul de față există numeroase explicații și definiții date. În UE vei vedea o anumită definiție, în SUA altă definiție și în UK alta.

Din punctul nostru de vedere, ca să simplificăm putem spune că operațiunea de Crowdfunding reprezintă practic acea operațiune economico-juridică de finanțare participativă a unei inițiative, de către un număr mare de persoane, persoane care contribuie cu sume mici de bani prin intermediul unei platforme online.

Astfel, sunt încheiate acte juridice cu titlu oneros (adică, pe bani), sau cu titlu gratuit.

Câteva considerente economice și sociale

Trebuie să ai în vedere faptul că, acest tip de finanțarea participativă nu este o notate absolută. În prezent, o variantă mai simplistă de Crowdfunding, dacă putem spune așa, o reprezintă formula arhicunosctuă de tip: 3F, adică Family, Friends and Fools.

Practic, aveai nevoie de bani pentru un anumit lucru, mergeai la cei 3 F și cereai o mică "finanțare".

La nivel mai contextualizat, avem platforme specializate de Crowdfunding, deci nu doar cei 3 F, la care se poate apela pentru strângerea de resurse financiare pentru un anumit proiect.

Clasificarea operațiunilor de crowdfunding

În funcție de beneficiile obținute de finanțator în urma contribuției sale, operațiunile de crowdfunding se împart, în principiu, în două mari categorii:

• Investment-based model - care este practic forma prin care se urmărește obținerea de profit fie sub forma unui procent din câștigurile viitoare, respectiv dividendul primit ca urmare a dobândirii calității de asociat/acționar și a realizării de profit de către societatea în care s-a investit, fie prin rambursarea împrumutului cu dobândă
• non-investment-based model, în care finanțatorii fie nu urmăresc obținerea unei contrapartide (donation-based crowdfunding)

Mergând mai departe, clasificând campaniile de crowdfunding după criteriul atingerii plafonului minim necesar pentru finanțare, se disting două categorii mari:

1. "All-or Nothing" adică totul sau nimic
2. Keep-it-All adică păstrează tot ce câștigi.

Reglementare la nivel U.E. și a României

La nivelul Uniunii Europene

• avem Regulamentul 1503/07-oct-2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937, care a intrat în vigoare în data de 10 Noiembrie 2020.

Conform celor precizate în Regulament,

acesta stabileşte cerinţe uniforme privind prestarea de servicii de finanţare participativă, privind organizarea, autorizarea şi supravegherea furnizorilor de servicii de finanţare participativă, privind funcţionarea platformelor de finanţare participativă, precum şi privind transparenţa şi comunicările publicitare în legătură cu prestarea de servicii de finanţare participativă în Uniune.

La nivelul României

• avem Legea 244/2022 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 și a Directivei (UE) 2019/1.937, care a intrat în vigoare în data de
  6 August 2022

Conform celor precizate în Lege

Prezenta lege stabileşte măsuri de punere în aplicare a dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă pentru afaceri şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 şi a Directivei (UE) 2019/1.937, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 octombrie 2020, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2020/1.503.

Care sunt platformele de crowdfunding active în România?

Sunt mai multe, într-adevăr, însă ne rezumăm să enumerăm doar câteva din ele:

• Startarium
• Seedblink
• Dăruiește viață
• Crowdfunding Via Transilvanica
• etc.

Beneficiile și riscurile operațiunilor de Crowdfunding

Beneficii

Haide să începem cu partea bună a lucrurilor, respectiv, cu beneficiile.

Trebuie spus în primul rând că, aceste operațiuni economico-juridice de tip crowdfunding susțin dezvoltarea economică prin asigurarea unui flux nou și crescut de resurse financiare pentru IMM-uri, cât și pentru alți actori din economie.

Este bine cunoscut faptul că aceste întreprinderi sunt realmente un motor important al creșterii economice, ceea ce înseamnă că orice mecanism care facilitează accesul acestor entități la capitalul necesar dezvoltării este bine venit.

Totodată, având în vedere înăsprirea condițiilor de acordare a creditelor bancare, unele startup-uri au început să dea piept cu realitatea lipsei posibilității de creditare, întrucât băncile le solicită deseori constituirea de garanții pe care acestea nu le pot pune la dispoziție, fiind startup-uri.

Prin urmare, operațiunea de crowdfunding s-a constituit într-o alternativă viabilă pentru umplerea golului lăsat de bănci iar platformele de crowdfunding au început să păstreze competivitate în această nișă, facilitând acces la resurse financiare.

Un alt aspect important de avut în vedere este acela că, dobânda pe care trebuie să o suporte împrumutatul atunci când rambursează împrumutul este, de regulă, mai mică decât dobânda unui credit bancar, în timp ce pentru creditor este o dobândă mai mare decât cea pe care ar primi-o dacă ar depune respectivele sume într-un cont de economii.

Desigur sunt și multe alte beneficii însă haide să vedem acum care ar fi acele riscuri care ar veni la pachet cu optarea pentru acest tip de sursă alternativă de finanțare.

Riscuri

Similar ca și în cazul beneficiilor și în cazul riscurilor sunt mai multe puncte pe care le putem lista. Cu toate acestea, voi enumera doar acelea pe care personal le consider cele mai relevante.

Primul și probabil cel mai evident este riscul de nerecuperare a investiției. Acest dezavantaj la care se expun finanțatorii din investment-based models este unul care nu trebuie neglijat.

Un alt risc și totodată dezavantaj îl reprezintă nivelul redus de informații și totodată lipsa de verificare a acestora din punct de vedere al calității lor. Asta la rândul ei înseamnă că acestea investitorii trebuie să ia măsuri de verificare prealabilă, respectiv de due diligence, pentru a face deosebirea între o investiție bună și una proastă, dar și pentru a evita riscul de fraudă.

Mai enumerăm riscul ca platforma de crowdfunding în sine să fie închisă.

Ca să dau și un exemplu concret la acest ultim punct, în anul 2011 platforma de crowdfunding Quackle s-a închis peste noapte, fără a comunica vreun mesaj și fără a lăsa date de contact pentru debitori și finanțatori, ceea ce a condus la pierderi integrale pentru mulți dintre aceștia.

În final ne mai putem gândi și la riscul unui atac cibernetic, spre exemplu prin virusarea terminalelor, prin furtul de date sau furtul de sume de bani de pe cardurile bancare utilizate.

Donation-based, reward-based și investment-based crowdfunding

Donation-based crowdfunding

După cum îi spune chiar numele, acesta va fi tratat din pdv. legal ca șo o donație, fiind guvernat de dispozițiile Codului Civil.

Aici discuția este interesantă pentru că, la o simplă verificare vedem direct că legea română obligarea încheierii la notar în formă autentică a donațiilor peste 25.000 de lei. Orice altceva sub acest plafon este considerat dar manual și deci nu trebuie încheiat în formă autentică.

Or, respectarea formalismului ad validitatem impus de legiuitorul civil pentru donații ar implica deplasarea părților la notar pentru încheierea actului în formă autentică, aspect care ar înlătura una dintre condițiile esențiale pentru calificarea unei operațiuni ca fiind crowdfunding.

Care ar fi o posibilă soluție sau alternativă?

Fracționarea artificială a operațiunii în mai multe acte juridice, a căror valoare individuală să nu o depășească pe cea prevăzută de lege pentru darul manual. Cu toate acestea, sunt de părere că o persoană interesată să invoce nulitatea absolută pentru nerespectarea formei ar putea aduce ca argument fictivitatea scindării operațiunii, cu șanse rezonabile de câștig.

Reward-based crowdfunding.

Acest tip se diferențiază de donation-based prin faptul că, în schimbul sumei cu care contribuie, finanțatorul primește o recompensă simbolică, a cărei valoare însă nu acoperă valoarea contribuției.

Practic, acest se aseamănă cu o donație cu sarcini, conf. art. 1.028 din Codul Civil.

De fapt, în realitate sunt mai multe teorii și interpretări cu privire la clasificarea exactă a acestui tip, însă din rațiuni de timp nu vom intra în detaliu aici.

Investment-based crowdfunding

În primul rând, cu aplicare expresă și limitată la crowdlending este OUG 99/2006 prvind instituțiile de credit și adecvarea captitalului. Acest act normativ trasează principala limitare pentru crowdlending în România, penctru că permite desfășurarea acestor activități doar de către instituțiile de credit.

Care este consecința?

Răspunsul este că acesta este motivul pentru care în România nu există înregistrare platforme de crowdlending, ca instituții de credit autorizate de BNR.

O altă sursă aplicabilă aici este Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și perațiuni de piață.

Important de reținut este că în Legea 24, esențial este faptul că se solicită persoanei care intenționează să facă o ofertă publică prezentarea unui prospect, care trebuie aprobat de ASF în caz contrar actele fiind lovide de nulitate de drept.

Concluzie

Crowdfunding-ul este o metodă inovatoare de finanțare care poate transforma o idee într-un proiect real, dar succesul nu depinde doar de sprijinul comunității, ci și de o strategie bine pusă la punct și de respectarea cerințelor legale.

De la alegerea tipului potrivit de crowdfunding (donation-based, reward-based, equity sau debt crowdfunding) până la gestionarea obligațiilor fiscale și contractuale, fiecare detaliu contează.

Dacă te gândești să lansezi o campanie de crowdfunding, consultanța juridică este esențială pentru a evita riscurile și pentru a te asigura că proiectul tău respectă legislația în vigoare.

TGZ Legal îți poate oferi suport personalizat, ajutându-te să structurezi legal campania și să eviți eventualele obstacole juridice. Contactează-ne pentru o consultanță și pune bazele unui proiect de succes!

***

Dacă ți-a plăcut ce ai citit până acum și consideri că este util să afle și alții, nu ține doar pentru tine. Haide să împărtășim împreună povestea mai departe!

Te invit așadar să dai un like & share printr-un simplu click mai jos, ca să ajungă blog-ul și la partenerii, prietenii, colegii și familia ta.

Totodată te invit să ne lași un comentariu prin care să ne spui cum ți s-a părut această ediție și ce ai vrea să analizăm în edițiile viitoare.

Îți mulțumesc!

Be Smart &Stay Safe

TGZ Legal